Stau la
granița mării ca un pescar bătrân, întinzând plase și poticnind mișcări scurte
și fără rost.
În aer foșnesc aripi de pescăruși. În zare hoinăresc vapoare în
care n-am să mă urc niciodată.
Inima mea e o sticlă ciobită, acoperită de
alge, închizând un mesaj scurt de SOS.
Tu la care margine de ocean m-aștepți?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu