E.T. girl

BLOG DE EXTRATERESTRU

28 iulie 2015

Italia

 
ies din birou sa imi cumpar o sticla cu apa. in fata magazinului e o fetita rusinoasa, simpla, curata, cu trandafiri pe tricou si in obraji. mormaie ceva, e clar ca cere una-alta, dar nu o face din toata inima deci... niciun rezultat.
 
eu: uite ce e, mie nu imi place sa dau bani copiilor, dar iti cumpar orice vrei tu din magazin.
ea, complet uimita si nehotarata: orice vreti, e bine.
eu: pai asta e, ca eu vreau ce vrei tu.
ea: pot sa vin si eu inauntru? aici e cald si inauntru e racoare.
 
ii spun ca da, ea zambeste si se apuca de mana mea cu mana ei mica, cu sufletul ei singur si trist de sufletul meu ratacit....si eu ametesc, ma topesc de tot in mijlocul orasului, in mijlocul celor 43°C; noroc ca-s agatata de degetele unui copil de 6 ani...
imi iau apa si o chifla neagra integrala. o intreb ce vrea, bomboane, ciocolata, sucuri, guma de mestecat...prostii copilaresti. imi cere apa si vrea o sticla ca a mea. mai vrea nectarine, un covrig, iaurt cu fructe si un pliculet cu mancare pentru catei. ii arat danone cu fructe special pentru copii si intreb daca vrea. vocea ei este foarte mica in frigiderul mare, plin cu iaurturi si amintiri: "da, din asta mancam cand venea mama la mine". intreb ca o proasta, fiindu-mi instant frica de raspuns - unde e mama ei. si vad cum ploile se aduna in cerul din ochii ei. Italia. si nu a venit de anul trecut. si bunica e bolnava. si nu au bani. si mama nu poate sa vina mai repede. si ea e singura cu bunica si catelul ei. i-as cumpara tot magazinul, dar ea nu mai vrea nimic din ce as putea eu sa ii ofer. caci nu pot sa ii cumpar o zi linistita cu mama ei.
 
iesim, ii dau sacosa, o mangai pe cap, ii spun sa fie curajoasa, ca o sa fie bine. imi spune multumesc, saru-mana tanti. eu raman in urma, fara lacrimi si fara ganduri. o strig, o intreb in sfarsit cum o cheama. Ana.
 
La revedere, Ana!

26 iulie 2015

jocuri


de-a "v-ati ascuns" si de-a "ne-am gasit".

"1,2,3 la perete, stai!" si "3, 2,1 vino!".
de-a "prinselea" si de-a "oprirea interzisa".
de-a "baba oarba" si de-a "dragostea oarba".
fierbinte, cald, rece...
poker cu viata care trece.

25 iulie 2015

expeditie

minuscul soare de lamaie, amestecat cu zambete jucause de zmeura. imprejur adie bland paduri de menta si vant obraznic de ghimbir. in vartejul pornit din senin, se strecoara toxic si pacatos de dulce niste zahar brun. paharul se abureste primind ghetarii furati din congelator, apoi incepe sa lacrimeze rusinat de emotie, caci simte buzele curioase iscodind noua limonada a verii.

23 iulie 2015

running sahara


cel mai prost "pace" de pana acum, pe anul asta.

niciodata nu am intalnit asa de multi copii de ocolit, atatea castele de nisip de construit.
niciodata nu mi s-a mai dezlegat siretul de 3 ori in 5 km. niciodata nu am avut pantofii de alergare plini de alge, nisip si apa de mare, cantarind cel putin 2 kg fiecare.
am alergat pe malul marii, pe malul gandurilor.

niciodata nu am avut 5km mai grei si mai frumosi.



17 iulie 2015

in gradina verii #1


  hamace de ganduri, inghetata cu ochi verzi, scoici-ghicitori si dezordine in parfumul stelelor. marea mea, marea noastra, nici tanara nici batrana, nici trista nici vesela, pleaca si vine, respirand de la inceputul pana la sfarsitul lumii.