19 septembrie 2017

gardianul


Degeaba m-am necajit atatia ani si degeaba te-am acuzat ca ma tii prizoniera. 
Acum stiu ca usa coliviei a fost mereu deschisa. Ca n-au fost gratii, ci ganduri si emotii. Si mai cred ca de fapt ar trebui sa-ti multumesc ca m-ai tinut si inca ma tii acolo unde sunt privighetoare si nu ma lasi sa plec in lumea asta nebuna, in care as fi poate doar o vrabie. 

Niciun comentariu: