Barcelona, 9 fara ceva.

In cafenea e liniste, cativa localnici matinali. La o masa retrasa sta un domn batran de peste 80 de ani. Are o haina de piele intoarsa neagra, baston negru cu cap de fildes. Parul grizonat ii pune in valoare tenul inchis iar ochelarii cu rama subtire, aurie, ii incadreaza perfect ochii negri. Camasa alba si cravata cu nod impecabil. Siii...citeste un ziar! E chiar din secolul trecut poza asta, atat de frumoasa si romantica... dar nu-mi permit s-o fac, asa ca o scriu. Si mi-s dragi el si amintirile lui, din vremea in care era tanar si probabil invartea domnisoarele pe degete. Ma intreb cum era aici acum 60 de ani, cand erau oameni, prieteni, iubiri adevarate - nu doar in social media, oare unde isi bea el cafeaua atunci? Imi face bine linistea pe care o are in jur, rasfoind cu placere un ziar adevarat. Imi face bine ca aici miroase a cafea buna si a scortisoara, a vacanta de Craciun; pe langa oamenii astia timpul trece relaxat, nu-i grabeste, ii alinta si-i face sa rada printre clinchete de lingurite si cesti parfumate. After all...