de maine incep 6 saptamani de aventuri. si vad tot ce va urma mai mult ca pe o calatorie initiatica, decat ca pe un lung sir de examene.
e prima data cand nu as vrea sa ii iau de pe umeri povara.
n-as vrea sa dau examenele in locul lui, pentru ca el e mult mai bun decat
mine, evident !!
n-as vrea sa fiu nici celebra musca soptindu-i ceva
la ureche, ca nu are nevoie de asta. as vrea insa sa fiu raza de soare care sa poposeasca pe foaia lui de
hartie, sa lumineze cu blandete randurile peste care va trece stiloul lui, punand
raspunsurile corecte acolo unde trebuie. asta e calatoria lui, la capatul careia va fi student, un pic
mai barbat si mai mandru de ceea ce a facut singur, cu puterile lui.
acum imi dau seama cat de bine se aliniaza lucrurile
in vietile oamenilor, nici mai devreme nici mai tarziu. putine lucruri ar putea sa fie mai frumoase decat momentele
in care o sa trecem amandoi peste doua sesiuni umar la umar, asa cum am incheiat in
primavara o stafeta prin bucuresti. doar capul familiei va avea de rezolvat o
problema – va trebui sa care cu masina doi studenti, fiecare la examenele lui !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu