E.T. girl

BLOG DE EXTRATERESTRU

25 noiembrie 2014

de ce prima iubire nu e si ultima




pentru ca de obicei prima iubire apare intr-un fel de tramvai. si acolo, ca in orice mijloc de transport in comun, stau  inghesuiti mama lui, tatal ei, matusa si nasa, vecina de la etajul 4, sora mai mare si colegul de banca, bunica si diriga’. si mai e ghiozdanul din spate, in care bolborosesc ceva experimente de chimie, se aud sabiile incrucisate ale dacilor, mai trece o furtuna tropicala peste o insula nedescoperita, curg versurile lui eminescu alaturi de formule trigonometrice si peste toate mai vine din cand in cand Controlorul. Timpul.
printre toate scaunele ocupate, ametiti de zgomotul care vine si de afara si din tramvai, ei doi stau umar langa umar. aproape nesimtind ca inima lui s-a strecurat in palma ei. aproape nevazand ca ochii ei s-au agatat de gandul lui. aproape zambindu-si, aproape visandu-se, aproape chemandu-se si ascunzandu-se, aproape se indragostesc, pe masura ce statiile si secundele trec.

e prima iubire.
cea mai simpla, pentru ca nu cere nimic. cea mai complicata, pentru ca spera totul.
e prima iubire.
cea mai cuminte pentru ca nu stie sa sarute inca. cea mai patimasa, pentru ca nu stie sa sarute inca.
e cea care trece cel mai repede si cea care nu dispare niciodata.
e primul maraton, e primul cuvant rostit intr-o limba necunoscuta, e prima disectie pe inima. dar cam toti oamenii vor sa mai alerge, sa mai descopere alte cuvinte, alta anatomie.

prima iubire nu e ultima pentru ca nici abecedarul nu e ultima carte pe care o citim.
dar poate ca e singura carte pe care ne-o mai amintim si la 95 de ani, cu pozele pe care le vedem cu alti ochi, din spatele unor lentile mici, rotunde si sarate.

Etichete: , , , ,

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]

<< Pagina de pornire