n-am fost niciodata intr-un depozit de obiecte pierdute, da' asa ma simt eu zilele astea. pierduta, lasata in urma.
parc-am alunecat din buzunarul unui gand bun ori din tabachera unui capcaun.
am un fel de banuiala, ca cineva ma tinea totusi la piept, mototolita, langa un bilet de tramvai, un cub de zahar brun si un servetel pe coltul caruia era scris in graba un numar de awb. cred ca uneori cineva ma privea in fuga, ma mai stergea de praf, poate imi dadea putina apa.
habar n-am cum functionez de fapt. se-aude uneori un ceas, bate neregulat, dar macar bate. nu stiu ce ore arata, dar mi-aduce aminte de poduri, castele, rauri si printese cu inele mari si rochii matasoase.
oare a cui am fost? cine si cand m-a pierdut? mai vine cineva dupa mine?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu