jocuri

de-a "v-ati ascuns" si de-a "ne-am gasit".

"1,2,3 la perete, stai!" si "3, 2,1 vino!".
de-a "prinselea" si de-a "oprirea interzisa".
de-a "baba oarba" si de-a "dragostea oarba".
fierbinte, cald, rece...
poker cu viata care trece.

expeditie

minuscul soare de lamaie, amestecat cu zambete jucause de zmeura. imprejur adie bland paduri de menta si vant obraznic de ghimbir. in vartejul pornit din senin, se strecoara toxic si pacatos de dulce niste zahar brun. paharul se abureste primind ghetarii furati din congelator, apoi incepe sa lacrimeze rusinat de emotie, caci simte buzele curioase iscodind noua limonada a verii.

running sahara

cel mai prost "pace" de pana acum, pe anul asta.

niciodata nu am intalnit asa de multi copii de ocolit, atatea castele de nisip de construit.
niciodata nu mi s-a mai dezlegat siretul de 3 ori in 5 km. niciodata nu am avut pantofii de alergare plini de alge, nisip si apa de mare, cantarind cel putin 2 kg fiecare.
am alergat pe malul marii, pe malul gandurilor.

niciodata nu am avut 5km mai grei si mai frumosi.

in gradina verii #1

  hamace de ganduri, inghetata cu ochi verzi, scoici-ghicitori si dezordine in parfumul stelelor. marea mea, marea noastra, nici tanara nici batrana, nici trista nici vesela, pleaca si vine, respirand de la inceputul pana la sfarsitul lumii.

uneori primavara suna pe ascuns la usa, 

chiar daca e o zi de 13.

anonima de 8 martie

intai l-am tinut in mine, apoi langa mine strans in brate.

an de an, am deschis incet mainile, mi-am desfacut incet cate un deget, mi-am oprit respiratia si lacrimile cand n-a mai fost nimic care sa-l tina langa mine si totusi a ramas.

ce am facut eu pentru el?

i-am dat putin – prea putin – din laptele meu. am scris impreuna pe peretii albi ai casei si am intrat impreuna in toate baltile din parcuri, cand ploua. l-am dus sa vada povestea lui nemo si a lui shrek. l-am invatat ca mos craciun exista. l-am invatat cifrele si cateva poezii. l-am dus la expozitii cu scorpioni si paianjeni desi ma tem de toate insectele din lume. l-am dus la valencia. ascult cu el muzica lui preferata la 17 ani. l-am dus la primul concurs de alergare. i-am aratat luna si luceafarul.

in fiecare zi  invat ceva care sa ma ajute sa fiu o mama buna.

si el, el pentru mine ….

m-a invatat ca pot trai cu 3 ore de somn din 24 si sa fiu multumita cu asta. m-a invatat ca fericirea sta uneori cuibarita in liniile termometrului care arata 36,5.

a scris cu mine pe peretii albi ai casei, am intrat impreuna in toate baltile din parcuri, cand ploua. am aflat ca poti sa citesti o poveste de 5 ori pe seara si inca sa nu fie destul. m-a invatat nume de dragoni, de dinozauri, m-a invatat povestile bionicle.

a fost cu mine sa vedem toy story 3. mi-a adus aminte ca mos craciun exista.

imi da voie sa citesc uneori din poeziile pe care le scrie. joaca teatru si castiga statuete cu roluri in travesti. ma salveaza de cate un fluture de noapte, care  imi paralizeaza mainile de teama. a fost cu mine la valencia. asculta cu mine muzica mea de cand aveam si eu 17 ani. m-a invatat sa alerg si merge cu mine la antrenamente si la concursuri. imi arata noutati din astronomie, desi se teme de extraterestri.

m-a facut sa fiu cea mai proasta mama din lume, cea mai nebuna si cea mai vesela mama din lume. uneori  imi arata ca sunt cea mai fricoasa si alteori cea mai curajoasa mama din lume. ma invata zi de zi ca pot fi rabdatoare dar si agitata, tacuta dar si galagioasa. mi-a aratat ca macar o data, o secunda, am fost si cea mai buna mama din lume.

in fiecare zi ma invata sa nu uit ca sunt si copil si mama in acelasi timp.

sunt mama anonima a celui mai bun copil din lume si copilul anonim al celei mai bune mame din lume.

amenda

el a trecut in viteza pe langa ea, ca si cand ochii ei verzi ar fi fost doar niste amarate de lumini de semafor, spunand simplu "liber inainte". habar n-are ca ar fi trebuit sa opreasca un pic langa inima ei rosie, sa-i priveasca mai atent gandurile, insirate ca liniile albe pe trecerea de pietoni. habar n-are ca la coltul strazii, la coltul vietii, e un radar. sau stie, dar are bani de amenda.

lumini

numele meu nu-i in cartea de telefon, nici in dictionar. nu e in vreun manual, nici pe google sau twitter. pentru ca in fiecare zi numele meu are alte litere, ochii au alta culoare si nimeni nu stie sa ma explice.
la fel cum nu se pot explica flacarile apusului, flacarile brazilor, lucirile felinarelor.

cate departari, atatea nume.
cate flacari, atatea iubiri.
cate litere, atatea intrebari
si cate taceri, atatea despartiri.

vedere

  poate ca cel mai mare cliseu al lumii de azi este ca vedem cu ochii... si cat de putine lucruri vedem de fapt, habar n-avem.
teama nu se vede, se simte cum coboara, ca o lava fumeganda peste potecile din palme. gandurile nu se vad, se simt cand se transforma in monstri si fura momeala pescarilor naivi. visele nu se vad cand vin, se simt cand lasa sufletul ravasit. dragostea nu se vede, se simte, strecurandu-se ca o naluca in locuri unde n-are voie sa intre. intrebarile si asteptarile nu se vad, se simt cand sculpteaza rani. focurile nu se vad, se simt cum ard in inimi care mai ca s-ar transforma in seminee.

deci, noi cand (nu) ne vedem?

alone

ascult "alone" a lui "heart", imi arunc privirea pe geam, inima in cer...si vad asta.