Eu si Thomas, editia 2026

 La intrare e coada, mult dupa coltul salii. Dar merge repede. Se vede care e generatia X, toti fumeaza :-))). Generatia MTV, cu cheia de gat. Cu trairi reale, cu sentimente autentice si foc in piept.

Doamnele au bluze cu sclipici si lanturi. Umerii goi. Si cercei lungi. Cercei lungi am si eu. Nu si sclipici. Unele isi permit fuste scurte sau colanti. Eu doar blugi.

Inauntru pare high school reunion 50. Sau intalnirea tinerilor pensionari.  But I feel very young. 

Avem mai mult de 40 de min inainte de start, deja sala e 70% ocupata. Lumea bea acum Pepsi-ul interzis acum 40 de ani. In sala congreselor PCR. E si asta o roata a istoriei. 

Sunt mame de varsta mea cu baietii lor, de varsta copilului meu. Cadou de 8 martie.  Altele, mai batrane, cu nepotii, cred.
Sunt si familii - gen socrii, nasii si copiii - aia tineri.

Biletele nu au fost ieftine. E sold out de mult timp. Imi imaginez sala asta, acesti 4000 de oameni, acum 40 de ani. Ce petreceri se trageau! Si ce veseli sunt toti, inca.
Si nu-s doar femei nebune, ca mine.
Sunt multe, multe cupluri, sunt ea si el, impreuna, se tin de mana si glumesc. Sunt mandra de generatia mea.

Il iubesc pe omul de pe scena, cum iubesc tot ce tine de anii aia. O melodie e o masina a timpului. 

Stiu casele in care dansam, fusta, cerceii, pafumul pe care le purtam. Stiu cata pasiune si bucurie puneam toti in petrecerile alea. Noi ne-am construit o lume din  nimic - o lume frumoasa. Il iubesc pe Thomas, pentru amintirile crescute cu el, cu noi. 

Si da, am plans aseara. Am dansat, am strigat, am ras cu nebunia rasului de 16 ani. Cu dor, cu dor mult, nostalgie, recunostinta. 
Si da, mai cred ca nu mi-ar fi rusine de mine, daca m-as intalni cu mine, de 16 ani. Am fost si suntem OK. Si asta am inteles aseara, cu Thomas, in the Jet airliner. Ochi in ochi cu el, si cu mine. 

We did good. Si la 16, si la 26, si la 56. Suntem bine, in toate versiunile. Cata vreme ne zice tipul asta ca suntem inima lui - his heart, his soul. 

'Till we meet again.