Dragul
meu,
ca
niciodata pana acum, am fost foarte furioasa pe tine. Dintre toate lucrurile pe care
ai fi putut sa le inventezi pentru ziua aceea, ai ales sa ma faci personaj de telenovela. Din cauza asta, pentru o
vreme, nu am mai putut sa gandesc corect. Mi-am
imaginat ca am gresit avand incredere in tine asa, nelimitat. Am crezut ca nu
intelegi ce-am facut in toti anii astia cumpliti. Am crezut ca ai uitat cine
sunt sau ca ma testezi, ca ma pedepsesti, ca te razbuni – fara sa stiu pentru
ce. Toata dantelaria din zidul meu,
ridicat cu greu, s-a destramat in cateva secunde. Am cazut in capcana, zambind
pe-afara si sangerand pe dinauntru. Am citit toate cele trei scrisori care mi-au fost puse in fata in ordine aleatoare si
evident - abia ultima purta la final numele tau. Am
plans nu pentru tine sau pentru noi, ci pentru ca nu te-am simtit acolo. M-am
ingrozit de faptul ca s-ar putea sa ne uitam unul pe altul. M-am ingrozit de gandul
ca si tu crezi ca am gresit cu strategia mea de aparare. Ca poate voiai sa ma
vezi infranta, cazuta, slaba si neputincioasa in fata tuturor. Asa am fost atunci, plangand mai mult si mai tare ca oricand, cu sase perechi de ochi analizandu-ma. Si te-am urat pentru asta. Am pus pe deget un
inel pe care inca nu stiu daca tu l-ai ales. Am
facut jocul tuturor, incercand sa-l inteleg pe al tau. Dupa ce mi-am
recapatat vederea si judecata, am privit pe geam si am vazut cum peste aeroport
se ridica inexplicabil si neasteptat, un curcubeu. Fara sa ma simta nimeni,
am iesit afara si atunci te-am regasit. In vantul padurii si in cantecul revarsat
clar dintr-o masina care nu avea ce sa caute acolo. Prin zona nu trece nimeni
saptamani intregi, caci drumul se infunda in cativa metri si totusi atunci a aparut o
masina veche si albastra, venind de nicaieri, doar ca sa transporte cantecul cel vechi, al meu si al tau. Abia atunci am stiut ca tu esti tu si ca eu sunt eu, pur si simplu. Si
te-am iertat si m-ai iertat si ne-am impacat ca de fiecare data, dansand. Amandoi
am inteles singurul lucru important din toata istoria asta: eu nu am sa fiu
niciodata vaduva ta. Am sa fiu intotdeauna doar fata care te iubeste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu