iarna pe ulita

in casa e lumina, cald si curat, aragazul e alb si fata de masa, beculetele din brad si peretii stralucesc. afara e vant si frig, peste tot e zapada, neatinsa, negandita macar, iar pomii si peretii stralucesc. in inima mea e muzica, teama si dor si peretii ei stralucesc. te-as invita la o cafea, cu riscul de-a o da in foc si de a strica albul aragazului. te-as invita la o plimbare pe-afara, cu riscul de-a ne preface in doi oameni de zapada. te-as invita in inima mea, acolo nu-s riscuri dar ce crezi?? esti deja acolo.