Am terminat vara fără
să fi trecut printr-o vacanță lină și bună. Am trecut însă printr-un Covid care mi-a
arătat ce înseamnă viața fără gust și miros. Am trecut prin amintirile unui
coșmar pe care-l credeam închis și aruncat, prin același etaj 1 din spitalul în
care oameni palizi și fără păr stau agățați de perfuzii prin care curge otravă
amestecată cu speranță. Am trecut prin aceleași lacrimi ascunse într-un taxi,
purtând dosare cu vești proaste. A fost un concediu agitat, cu fus orar
zdruncinat și fără odihnă. Am învățat însă o lecție bună. Vacanța nu
te-așteaptă neapărat pe alt continent și nu neapărat on a fancy beach, in a
fancy restaurant or shopping mall.
Vacanța e când inima îți e liniștită. O săptămână, o seară, o oră, o cafea. A fost la Brașov. Și pare că va mai fi din când în când, cu bune și cu rele, la o stație de tramvai de casă, în sala de sport.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu