semafoare pentru ganduri

  asa cum exista mersul trenurilor sau al avioanelor, ar trebui sa existe si mersul oamenilor. ca sa stii ce trebuie sa faci, pe ce traseu sa apuci daca vrei ca in drum spre serviciu, facultate sau dentist sa treaca pe langa tine o tanara sexi, un  motociclist in haine de piele, o mama frumoasa cu baiatul ei mergand la gradinita, o batrana ca Sfanta Vineri din povesti care sa-ti dea iarba fiarelor sau vreo potiune magica si sa te faca invizibil o ora sau doua. sa mai existe mersul viselor, al cantecelor, al anotimpurilor, al intrebarilor fara raspuns... si mai ales ar trebui sa se reglementeze mersul gandurilor mele, care se plimba de la o vreme cam haotic, poposind prea mult in preajma ta, precum copiii in fata vitrinelor cu dulciuri si jucarii, in decembrie.