Am primit cadou un sifon. Intr-o secunda ma incojoara mirosul specific, de aer rece, habar n-am de la ce, dar mirosul ala din sifonarie nu poate fi confundat. Brusc am 7 ani, rochie galbena si margele portocalii la gat, sandale rosii de lac si cercei cu clips, inca n-am gauri in urechi dar nu pot sa ies asa oricum pe strada, sa umplu sifoanele. Oricat de cald e afara, inauntru e racoare, e un soi de curent care miroase a ceva aspru, un pic acid si acrisor, nu ma pricep la chimie ca sa stiu ce substante sunt implicate. Am 7 ani si ma gandesc ca ar fi placut sa lucrez aici, e un laborator intreg, la limita unei vraji. Sa asez o sticla goala intr-un capat si sa apas un buton, sa pun in miscare un morman de tevi si curele de cauciuc, pompe si manivele care sufla aer in apa, sa scot in 2 minute 2 sticle pline cu sifon. Simplu, intepator, rece si vesel. Dulceata de visine il asteapta sub brad, pe bancuta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu