lupii gandurilor imi haituiesc inima, ca pe-un iepure sur.
flamanzi, patrund pe teritorii interzise si coltii lor diformi insangereaza umbrele silentioase ale unei sperante cu degete de azur.
din spatele norilor, ca din spatele zabrelelor, soarele captiv isi faureste unelte noi spre evadare. ploaia scrie pe geamuri semne de intrebare, semne de exclamare, puncte de suspensie si puncte de plecare.
imi pun singuratatea in palmele tale, cum imi puneam odinioara obrazul si dragostea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu