nu ma mai roaga pe mine sa ii dau bomboanele de pe raft.
in schimb il rog eu sa imi dea cutia cu cafea, care uneori e prea sus pentru mine.
cadoul nu a mai fost o jucarie, ci RAM pentru computer.
fiecare an care trece, ascunde in poze si filmulete vocea de copil, aducand raguseala adolescentina a viitorului barbat.
e ziua lui, copilaria trece dar raman indrazneala, veselia, incapatanarea si mai presus de toate inimile noastre trei, lipite pentru totdeauna acum 14 ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu